Seini – Biserică unicat în ţară prin iconostasul de piatră! (Galerie FOTO -1)
Seini – Biserică unicat în ţară prin iconostasul de piatră! (Galerie FOTO -2)
Seini – Biserică unicat în ţară prin iconostasul de piatră! (Galerie FOTO -3)
Localnicii din Seini au cu ce se mândri, deoarece biserica din localitate este unicat în ţară. Cel puţin aşa susţin cei doi preoţi care slujesc acolo, Gheorghe Pop şi Tomel Pop, tată şi fiu. Cei doi vorbesc despre lăcaşul de cult mai mult cu sufletul, datorită faptului că s-au implicat foarte mult în renovarea şi reabilitatea lui. De altfel, preotul Gheorghe Pop a şi lucrat la Monografia oraşului Seini, unde a scris despre biserica în care slujeşte la superlativ. Dincolo de istoria zbuciumată a lăcaşului, în document sunt furnizate infomaţii vaste despre localitate, oameni, precum şi despre întâmplări istorice.
Ceea ce face unicat biserica din locaootate este iconostasul din piatră, cu o înâlţime de 9 metri, lâţimea de 11 metri şi grosimea de 85 de centimetri. De asemenea, pardoseala din marmură aduce unicitate lăcaşului de cult.
“Primul document scris despre localitatea Seini îl avem din anul 1341. Domeniul Cetăţii-Castrum Zynir – cuprindea întreaga Ţara Oraşului şi pe Someş în sus până la Buşag şi în jos, Roşiori, Pomi, Lipou, Apa, Odoreu. Seiniul a fost distrus în 1605 de Basta, în 1580, 1677 şi 1717 de tătari, iar de foc în anul 1848.Populaţia Seiniului a participat la răscoala lui Gheorghe Doja, la Revoluţia din 1848 ş;i la Unirea din 1 Decembrie 1918”, arată preotul Gheorghe Pop. “În jurul anului 1580, biserica împreună cu toate casele au fost distruse de către năvălitorii tătari. Românii s-au retras în munte până a trecut pârjolul, apoi revenind s-au stabilit în gura Vâii Boci, unde era o poiană mare străjuită de un codru des de stejari. Aici în jurul anului 1600 şi-au ridicat o nouă biserică din lemn, în care s-au rugat până în anul 1882, când înmulţindu-se, populaţia s-a extins pe un teritoriu mai vast, tăind pădurile, mărind astfel suprafaţa pământului arabil”, continuă părintele în textele sale.
Până în anul 1840, mai arată preotul Gheorghe Pop, în documentele sale, în bisericuţele de lemn au slujit rând pe rând mai mulţi preoţi. După anul 1840 din şirul preoţilor slujitori se distinge părintele George Maniu, intelectual de seamă al timpului, înflăcărat patriot, care a pus bazele unei noi biserici din piatră în mijlocul comunei. Actuala biserică cu hramul „Sf. Arh. Mihail şi Gavril” a cărei construcţie a început în primăvara anului 1866 sub preoţia lui George Maniu, este terminată de protopopul Alexiu Berinde, întrucât George Maniu trecând la cele veşnice n-a apucat să-şi termine lucrarea începută. “Părintele Alexiu Berinde fiind şi arhitect, a extras planul de contrucţie a bisericii, el însuşi participând la toate lucrările. În anul 1882 după o muncă asiduă, în condiţii social-economice deosebit de grele, biserica este dată în folosinţă cu turnul încă neconstruit, din lipsă de fonduri. După 42 de ani, în 1924 s-a terminat construcţia turnului şi s-a făcut iconostasul din piatră albă cioplită. Trecând la cele veşnice, în anul 1924, lui Alexiu Berinde îi urmează fiul său Mihai Berinde, sub a cărui păstorire se pictează biserica, doar câteva scene pe bolte, în anul 1946”, mai informează preotul.
După pensionarea părintelui Mihai Berinde, continuă informaţiile, din anul 1948 şi pînă în 1982 a păstorit părintele protopop Aurel Babiciu, perioadă în care s-au făcut reparaţii la biserică, casa parohială şi cantorală. Din anul 1982 şi până în prezent activează preotul paroh Gheorghe Pop, ajutat de fiul său Tomel-Gheorghe Pop, hirotonit în anul 2003 întru diacon, iar din anul 2007 ca preot II.
În duminica a 13-a după Rusalii, 2 septembrie 2012, a avut loc slujba de târnosire a bisericii „Sf. Arh. Mihail şi Gavril” din parohia Seini I de către I.P.S. Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului Maremureşului şi Sălajului şi P.S. Sa Iustin Hodea Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi în număr de 35, în prezenţa unui impresionant număr de credincioşi din Seini şi din localităţile învecinate.
În ultimii ani, biserica a fost reparată capital inerior şi exterior, de la acoperiş şi până la fundaţie. Vechea şarpană a fost înlocuită cu una nouă, exteriorul bisericii a fost retencuit integral, interiorul bisericii a fost împodobit cu o pictură deosebit de frumoasă de către pictorii Ştefan Teodor, Nicolae Andonaş şi Gheorghe Monda, între anii 2008-2011.
Informaţii mai multe şi detailate pentru cei interesaţi de istoria Seiniului şi a locuitorilor săi se pot afla în monografia oraşului „ Cartea Cetăţii Zynir” de 450 de pagini scrisă de preotul Gheorghe Pop şi prof. Tomel Pop. Monografia Seiniului poate fi găsită şi consultată la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, la Biblioteca Orăşenească din Seini, la bilioteca parohiei Seini I, la autorii monografiei şi la mulţi dintre seineni.
Iconostasul de piatră a adus numeroşi curioşi, turişti, iar de-a lungul anilor, printre cei care au vizitat lăcaşul unic a fost chiar Regele Mihai. “Biserica este unică în ţară, prin iconostatul de piatră şi pardoseala din marmură. Din ce ştim noi, nu mai există în altă parte. Biserica ar putea fi chiar inclusă în circuitul turistic”, spune preotul Tomel Pop. “Toţi turiştii care vin dinspre Ungaria, trec prin Seini”, continuă el explicaţia, arătând că pentru majoritatea celor care vin pentru prima dată în “templul de la răscruce de drumuri” (aşa cum le place lor să spună), este de-a dreptul impresionant să vadă interiorul bisericii lor. De altfel, există un proiect de promovare turistică pentru Seini care ar putea include şi biserica printre punctele “de vizitat”.
Angela SABĂU