Baia Mare – Biserica ”Sf. Apostoli Petru și Pavel” – Boboteaza 2023 (Galerie FOTO)

Arătarea Domnului Hristos și implicit a Preasfintei Treimi la Iordan!

-6 ianuarie 2023- sărbătoarea Botezului Domnului nostru Iisus Hristos –
În Iordan botezându-Te, Tu Doamne, închinarea Preasfintei Treimi s-a arătat;
că glasul Tatălui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te;
și Duhul în chip de porumbel a adeverit întărirea cuvântului.
Cel ce Te-ai arătat, Hristoase, Dumnezeule și lumea ai luminat, slavă Ție!
Praznic luminos tuturor. Dacă la praznicul Crăciunului L-am văzut pe Cuvântul întrupat, pe Făcătorul făcut Om deplin și adevărat, pe Stăpânul cerului și al pământului înfășurat în scutece, ca Prunc tânăr, astăzi, la praznicul Bobotezei, îl vedem pe Hristos Domnul intrat în repejunile Iordanului cufundat în ape, spre a sfinții odată cu firea apelor și firea noastră omenească prin Botez. Că El este atât Mielul care ridică păcatele lumii, așa cum îl definește Înaintemergătorul, cât și Răscupărătorul sau Mântuitorul sufletelor noastre. Afundarea în apă și botezarea lui Iisus este semn al restaurării firii noastre păcătoase, înțelegând că și noi trebuie să ne curățim, trecând prin apă și prin Duh adică prin Botezul Domnului Hristos dacă vrem să ne sfințim.
Ziua de astăzi să fie prilej de sfințire pentru toți creștinii ortodocși care cinstesc și sărbătoresc atât pe Împăratul Hristos, cât și începutul mântuirii lor – actul întâlnirii și unirii cu Hristos prin Taina cea mare a Sfântului Botez. Este zi de sfințire (a noastră) și de preamărire (a lui Dumnezeu în Treime). Boboteaza – praznicul Descoperirilor, sărbătoarea Arătării Domnului Hristos, dar și al Preasfintei Treimi la Iordan! Să ne bucurăm de arătarea Celui care în iesle Împărat S-a pus la praznicul ce a trecut, și prin botez lumea a înnoit, firea apelor a sfințit și pe om l-a mântuit.
Astăzi se sfințește în Ortodoxie Aghiasma Mare sau Apa sfințită, care posedă, într-o măsură mult mai mare, daruri şi puteri tămăduitoare şi simţitoare. Efectele Aghiasmei Mari le arată însăşi rânduiala slujbei ce se săvârșește, îndeosebi textul ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire: atât a apelor de pretutindeni, făcând din ele un factor de purificare şi de sfinţire, prin energia divină introdusă în apa Iordanului, precum cântăm în troparul din rânduiala slujbei: „Astăzi firea apelor se sfinţeşte…”; precum și credincioșilor botezați și care cred în Iisus Hristos și-n Preasfânta Treime, căci se zice: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”. De aceea, Aghiasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti. O parte din ea se păstrează în Biserică, într-un vas anume (vasul de aghiasmă, numit şi aghiasmatar), şi e folosită de preot la o mulţime de slujbe (în special ierurgii). Cu dânsa preoţii stropesc casele credincioşilor şi pe cei ai casei, în ajunul Bobotezei sau perioada de dinainte de Bobotează. Cu Aghiasma Mare se stropesc toate persoanele şi lucrurile care trebuie să fie exorcizate, curăţite şi binecuvântate sau sfinţite, ca de pildă, rânduiala la curăţirea fântânii spurcate, la vasul cel spurcat, la binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, la sfinţirea Crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi a veşmintelor bisericeşti ş.a. În unele părţi (ca de exemplu prin Bucovina şi Transilvania) există obiceiul de a stropi cu aghiasmă şi trupurile celor răposaţi, pentru ca astfel sufletele lor să se înfăţişeze sfinţite la Înfricoşătoarea Judecată. În casele credincioşilor, Aghiasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, în care se pune de obicei un fir de busuioc. Se obişnuieşte să se guste dintr-însa timp de opt zile în şir, mai ales de la ajunul Bobotezei până la odovania praznicului, adică până la 13 ianuarie inclusiv. Îndeosebi cei opriţi de la împărtăşire se pot mângâia luând Aghiasmă şi apoi anafură. Când ne împărtăşim, Aghiasma se ia după împărtăşanie, iar când luăm numai anafura, Aghiasma se ia înainte de anafură, cu rugăciune și cu facerea semnului Sfintei cruci.
După Sfânta Liturghie, săvârșim în curtea exterioară a bisericii noastre parohiale slujba specială de sfințire a Apei celei Mari. Va fi oferită credincioșilor și în sticle (recipiente) pregătite special pentru credincioși. Aghiasma Mare poate fi luată pe parcursul întregului an bisericesc de la biserica noastră de pe Valea Roșie. Praznic luminat și cu mult folos tuturor înspre sfințire și tămăduire! LA MULȚI ANI frumoși și binecuvântați de Dumnezeu!

Lasă un comentariu